Notarii au o răspundere fiscală complexă. Notarul are responsabilitatea depunerii declaraţiilor 200, 220 şi 600, urmând ca în baza acestor declaraţii ANAF să emită decizia de impunere cu privire la impozitul pe venit şi contribuţia pentru sănătate de 5,5%.
 

Probleme dificile de drept civil
 
Răspunderea personală

Formularul 200 declaraţia privind veniturile realizate din România se depune până la 25 mai a fiecărui an de către persoanele fizice care realizează, în mod individual sau într‐o formă de asociere, venituri în bani şi/sau în natură din România, provenind din venituri din exercitarea profesiei de notar.

Formularul 220 declarația privind venitul estimat se depune până la 31 ianuarie pentru anul în curs şi se completează de către contribuabilii care realizează venituri în bani şi/sau în natură, provenind din activități independente, din activități desfăşurate în mod individual şi/sau în cadrul unei asocieri fără personalitate juridică, constituită între persoane fizice şi/sau în cadrul unei societăți civile cu personalitate juridică constituită potrivit legii speciale şi care este supusă regimului transparenței fiscale. În categoria veniturilor din activități independente, pentru care există obligația depunerii declarației, se cuprind veniturile din profesii libere, adică cele de notar. Formularul se utilizează pentru declararea veniturilor şi cheltuielilor estimate a se realiza în anul de impunere, pentru exercitarea opțiunii privind modificarea modului de determinare a venitului net, precum şi pentru recalcularea plăților anticipate cu titlu de impozit, potrivit legii.

Declarația se depune la organul fiscal competent şi în termen de 15 zile de la data începerii activității, în cazul contribuabililor care realizează venituri din activități independente.

Formularul 600 declaraţia privind venitul asigurat la sistemul public de pensii se depune până la 31 ianuarie în conformitate cu prevederile art. 29621 alin. (1) lit d) din Codul fiscal şi se completează de către persoanele care au calitatea de contribuabili la sistemul public de pensii, respectiv persoanele care realizează venituri din profesii libere – notari.

Răspunderea asocierii

Notarii se asociază şi au obligaţia să obţină ordinul de asociere emis de ministrul justiţiei, care are la bază avizul Colegiului Director al Camerei Notarilor Publici, hotărârea Adunării Generale a Camerei Notarilor Publici şi a Deciziei Biroului Executiv al Consiliului Uniunii Notarilor Publici, date în conformitate cu dispoziţiile art. 19, art. 20 alin. (7) şi (10), art. 40 alin. (2)-(8), (13), (14) şi art. 45 din Legea nr. 36/1995. Din punct de vedere fiscal se completează formulare 204 şi 223 pentru asociere şi 220 pentru declararea venitului estimat în noua asociere. Notarii mai au obligaţia completării formularului 010 la începerea activităţii şi 050 pentru orice ce modificare de sediu.

Formularul 204 declarație anuală de venit pentru asocierile fără personalitate juridică şi entități supuse regimului transparenței fiscale se completează şi se depune pentru asocierile fără personalitate juridică, constituite între persoane fizice, potrivit titlului IV1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, în cadrul cărora se realizează venituri din activități independente, pentru care venitul net se determină în sistem real. Declarația se depune de către asociatul desemnat prin contract să răspundă pentru îndeplinirea obligațiilor asocierii față de autoritățile publice, până la data de 15 martie a anului următor celui de raportare.

Formularul 223 declaraţie privind veniturile estimate pentru asocierile fără personalitate juridică şi entităţi supuse regimului transparenţei fiscale se completează în cazul asocierilor fără personalitate juridică, constituite între persoane fizice care realizează venituri din activităţi independente – comerciale şi profesii libere. Declaraţia se depune în termen de 15 zile de la data începerii activităţii, în cazul asocierilor care încep o activitate în cursul anului fiscal sau până la data de 25 mai a anului de impunere, odată cu declaraţia privind venitul realizat.

Răspunderea operaţională

Operaţional ,notarii mai au obligaţia depunerii formularelor 100, 300 şi 394 în funcţie de cum sunt cifrele de afaceri, lunar sau trimestrial, formularul 112 fiind depus lunar.

În baza art. 771 alin. (7) notarul trebuie să pregătească lunar borderoul privind distribuirea către unităţile administrativ teritoriale a sumelor reprezentând impozitul pe venit din transferurile proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal în condiţiile alin. (1) şi (3) care se distribuie astfel:
a) o cotă de 50% se face venit la bugetul consolidat;
b) o cotă de 50% se face venit la bugetul unităţilor administrativ-teritoriale pe teritoriul cărora se află bunurile imobile ce au făcut obiectul înstrăinării.

Din punct de vedere fiscal asocierea dintre notari se face conform Codului fiscal art. 28 cu respectarea art. 34 pentru plata impozitului, a art. 127 pentru plata TVA şi art. 29621 alin. (1) lit. d) pentru pensie.
 Contabilitatea asocierii este obligatorie.
 După ce notarii se ocupă de propriile declaraţii, Codul fiscal a impus notarilor o activitate de informare conform formularului 208 declaraţie informativă privind impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal conform OPANAF nr. 3763/ 10.12.2013, începând cu anul de raportare 2014, pentru care se raportează semestrial tranzacţiile imobiliare.

Răspunderea comercială

Până aici avem responsabilităţile de raportare fiscală clasice oricărei activităţi. În afara acestor responsabilităţi, notarii publici au obligaţia contractuală să încadreze o tranzacţie imobiliară conform legii (art. 1 din Legea nr. 36/1995) în tranzacții civile şi comerciale, dar şi să respecte legea. Notarul public are obligaţia să desluşească raporturile reale dintre părţi cu privire la actul pe care vor să-l încheie, să verifice dacă scopul pe care îl urmăresc este în conformitate cu legea şi să le dea îndrumările necesare asupra efectelor lui juridice.

Lipsa declarării corecte a valorilor pe categorii este o greşeală frecventă. Din punct de vedere al tranzacţiilor imobiliare notarul trebuie să se informeze cu privire la Legea Contabilităţii acolo unde tranzacţiile se efectuaează cu societăţi comerciale şi să încadreze în actul de vânzare cumpărare valori pe categorii de bunuri înstrăinate, în mod individual, fie în baza unui raport de evaluare, fie ȋî baza declaraţiei părţilor, respectiv:
– valoarea terenului
– valoarea clădirii/apartamentelor individuale
– valoarea locurilor de parcare construite
– valoarea locurilor de parcare teren liber de construcţii – teren în lot separat
– valoarea boxelor

Atât din punct de vedere al impozitului pe terenuri şi clădiri, cât şi în contabilitate, aceste valori sunt evidenţiate separat şi trebuie scoase/adăugate din/în evidenţă, prin declaraţii ulterioare actului notarial.

Din punct de vedere fiscal notarul are obligaţia cunoaşterii Codului fiscal, sau a angajării unui expert contabil pentru consultanţă în acest domeniu. Problemele care apar şi sunt de ordin fiscal pot fi numeroase.

Notarul, prin Camera Notarilor, trebuie să verifice dacă persoana fizică care vinde, a mai avut sau nu tranzacţii, verificând astfel statutul de persoană fizică plătitoare de TVA.

Notarul este expertul tranzacţiilor imobiliare. Notarul care trebuia să cunoască LEGEA a ignorat aspectele fiscale în perioada 2007-2010 şi nu şi-a luat măsurile necesare în interviul ce preceda semnarea actelor, să se informeze asupra stării de fapt fiscale a vânzătorului şi să aplice prevederile art. 141 alin. (2) lit. f), fiind răspunzător pentru întocmirea unui act eronat. Atrag atenţia că la CJUE s-a emis decizia cu privire la TVA inclus în preţ pentru cauzele Tulică/Plavosin, iar Înalta Curte a casat şi trimis spre rejudecare numeroase cauze, care vor sfârşi cu recalcularea tranzacţiilor cu TVA inclus în preţ. Art. 772 introduce o responsabilitate suplimentară cu privire la raportarea rectificărilor generate de înregistrări greşite. În această categorie pot intra cererile pentru includerea TVA în preţ în baza deciziei CJUE Tulică/Plavosin, neincluderea TVA în acte, nedeclararea persoanelor ca plătitoare de TVA, erori de calcul, etc.

Este obligația notarului să verifice la Camera Notarilor daca au mai avut loc tranzacţii pe CNP, să pregătească un chestionar sau să ia o declaraţie pe proprie răspundere. Dacă există tranzacţii trebuie verificat dacă s-a depăşit plafonul de la art. 152 Cod fiscal, de 220.000 lei. Dacă s-a depăşit, acest lucru trebuie declarat la tranzacţie, altfel cumpărătorul poate fi înşelat. Cu modificările de la art. 27 si 28 Cod procedură fiscală cu privire la răspunderea solitară din 2014, situația este foarte grea, pentru că este responsabilitatea notarului şi a cumpărătorului să verifice aspectele de bună credinţă, făcând minime diligenţe care să elimine atragerea răspunderii solidare. Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3851/2013 privind aplicarea procedurii de angajare a răspunderii solidare reglementate de dispoziţiile art. 27 şi 28 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, publicat Monitorul Oficial al României nr. 85 din 4 februarie 2014, aprobă Instrucţiunile privind aplicarea procedurii de angajare a răspunderii solidare reglementate de dispoziţiile art. 27 şi 28 din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. În temeiul răspunderii solidare prevăzute de art. 27 şi 28 din Codul de procedură fiscală, organele fiscale competente în executarea silită a debitorului principal sunt îndreptăţite să ceară oricărui codebitor realizarea integrală a obligaţiei fiscale. În vederea stabilirii persoanelor fizice şi juridice, după caz, care se încadrează în prevederile art. 27 din Codul de procedură fiscală, organele fiscale competente în executarea silită a debitorului principal desfăşoară activităţi ce constau în identificarea, evaluarea şi gestionarea tuturor documentelor relevante ce vor sta la baza demarării procedurii de angajare a răspunderii solidare.

Adiacent bunei credinţe am experienţa anulării unor tranzacţii imobiliare după declararea stării de insolvenţă a societăţii comerciale, cumpărătorul pierzând posesia bunului, fiind înscris la masa credală. Este răspunderea notarului să prevadă în act elemente care să acopere aceste riscuri.
 Din punct de vedere al cotelor de TVA, în baza art. 140 Cod fiscal (5% cotă redusă şi 24% cotă normală) trebuie să fie prezentate separat (cu TVA inclus sau TVA adăugat la preţ), după cum convin părţile.
 La cumpărare persoanele fizice plătitoare de TVA trebuie să se declare în act şi să diferenţieze bunurile supuse plăţii TVA faţă de cele personale, diferenţa fiind înregistrarea cu CUI RO de TVA, sau CNP. Dacă există comunitatea de bunuri între soţi este necesară declaraţie de la soţul care nu este înregistrat ca plătitor de TVA, că soţul care cumpără/înstrăinează, va vira TVA pentru ambii soţi.
 O altă problemă este cea a clădirilor care nu mai sunt noi. Codul fiscal la art. 141 alin. (2) lit. f) prevede că ”livrarea unei construcţii noi sau a unei părţi din aceasta înseamnă livrarea efectuată cel târziu până la data de 31 decembrie a anului următor anului primei ocupări ori utilizări a construcţiei sau a unei părţi a acesteia, după caz, în urma transformării” (două revilioane, anul construcției plus anul următor) ceea ce înseamnă că imobilul nu mai este nou şi este scutit de plata TVA, indiferent dacă este persoană fizică, persoană fizică plătitoare de TVA sau firmă. Pentru această situaţie actul notarial ar trebui să cuprindă următorul paragraf: ”În baza procesului verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr din data de…, în aplicarea art. 141 alin. 2 lit. f), imobilul din… este scutit de la plata TVA”.
Pentru tranzacţiile care prevăd cota redusă de 5% care se aplică asupra bazei de impozitare pentru livrarea locuinţelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite vă aducem la cunoştinţă că locurile de parcare nu intră ȋn această politică şi pentru construcţiile noi se impozitează separat cu 24%, fiind necesară evidenţierea separată.

Un alt aspect foarte important pentru tratamentul fiscal este cel al scutirii de la plata TVA a terenurilor. Codul fiscal la art. 141 alin. (2) lit. f) punctul (1) arată că numai terenul construibil nu este scutit (teren construibil reprezintă orice teren amenajat sau neamenajat, pe care se pot executa construcţii, conform legislaţiei în vigoare).

Terenurile altele decât terenurile construibile sunt scutite de la plata TVA.

Ȋn actele de dezmembrare imobilul apare compus din teren, de exemplu în suprafaţă totală de 405 mp şi construcţia existentă pe acesta, terenul fiind împărţit în suprafaţă construită la sol de 224 mp şi teren neconstruibil liber de construcţii în suprafaţă de 181 mp care include loturile de parcări sau teren în jurul imobilului, libere de construcţii ce provin din dezmembrare. Aşa cum reiese din autorizaţia de construire, certificatul de urbanism la înstrăinarea imobilului şi din planurile ataşate la autorizaţia de construire care se regăsesc la Cartea Construcţiei, terenul supus vânzării în urma lotizării nu este construibil făcând parte din cota din teren rămasă liberă conform prevederilor din PUZ. În acest sens imobilul care este teren neconstruibil de 181 mp este scutit de la plata TVA în baza art. 141 alin. 2 lit. f) din Codul fiscal.

Închei cu o experienţă personală aflată pe rolul instanţei, în care răspunderea notarului este comercială. La înstrăinarea unui teren care îmi aparţinea s-a obţinut un duplicat de titlu, s-au întocmit acte notariale de doi notari, cu aceeaşi eroare, proprietate fiindu-mi înstrăinată de două ori, prin neglijenţa şi cu concursul notarilor. Acestora li s-au prezentat certificate fiscale pentru rolul fiscal, nu pentru bunul individual. Codul de procedură fiscală prevede la art. 113 alin. (4) şi (5):
”(4) Pentru înstrăinarea dreptului de proprietate asupra clădirilor, terenurilor şi a mijloacelor de transport, contribuabilii trebuie să prezinte certificate de atestare fiscală prin care să se ateste achitarea tuturor obligaţiilor fiscale de plată datorate autorităţii administraţiei publice locale în a cărei rază se află înregistrat fiscal bunul ce se înstrăinează, potrivit alin. (2), inclusiv sumele reprezentând amenzi existente în evidenţa organului fiscal. Pentru bunul care se înstrăinează, impozitul datorat este cel recalculat pentru a reflecta perioada din an în care impozitul se aplică persoanei care înstrăinează, potrivit Codului fiscal.
(5) Actele prin care se înstrăinează clădiri, terenuri, respectiv mijloace de transport, cu încălcarea prevederilor alin. (4), sunt nule de drept”.

Legea prevede o evidenţă a rolurilor nominale unice pentru fiecare persoană.  Administraţia locală are responsabilitatea legală să implimenteze proceduri pentru evidenţa proprietăţilor, care compun rolul fiscal, identificate INDIVIDUAL cu număr matricol, cât şi al modificărilor de rol nominal unic, respectiv adăugare şi scoatere din rol a imobilelor ce compun rolul nominal unic. Din punct de vedere fiscal, rolul nominal unic este generat pentru persoana care plăteşte impozit, fiind compus din unul sau mai multe bunuri, iar înregistrarea fiscală a bunului se face prin declaraţie fiscală, proprietatea individuală fiind identificată cu un număr matricol. Notarii publici au acceptat certificate fiscale care nu îndeplineau forma cerută de lege, acestea neavând identificate terenurile care erau vândute, emise generic pentru rolul nominal unic, nu pentru pentru terenul identificat în actul de înstrăinare.