~~Art. 233^1, Colaborarea cu organele de urmărire penală, din Codul de procedură fiscală, este un exemplu de articol de lege redactat fără a fi analizat şi verificat de specialişti. Are o eroare materială ce necesită corectare imediată, aliniatul (1) făcând trimitere la un articol inexistent din Codul fiscal, care nu are nicio legătură cu accizele.

”(1) În situaţia în care sunt date sau indicii temeinice cu privire la pregătirea sau săvârşirea unor infracţiuni ce vizează bunuri prevăzute la art. 135 alin. (4) din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, ce intră în sfera de aplicare a accizei, organele de urmărire penală pot efectua activităţi de constatare, cercetare şi conservare de probe.
 (2) În situaţia prevăzută la alin. (1), organele de urmărire penală solicită, de îndată, organelor cu atribuţii de control din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (DGAF n.a.) efectuarea de verificări fiscale conform obiectivelor stabilite.
 (3) La solicitarea organelor de urmărire penală, când există pericol de dispariţie a unor mijloace de probă sau de schimbare a unei situaţii de fapt şi este necesară lămurirea urgentă a unor fapte sau împrejurări ale cauzei, personalul desemnat din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (DGAF n.a.) efectuează verificări fiscale.
 (4) În cazuri temeinic justificate, după începerea urmăririi penale, cu avizul procurorului, poate fi solicitată Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală efectuarea de verificări fiscale, conform obiectivelor stabilite.
 (5) Rezultatul verificărilor, prevăzute la alin. (2)-(4), se consemnează în procese-verbale, care constituie mijloace de probă. Procesele-verbale nu constituie titlu de creanţă fiscală, în înţelesul art. 110.”

Codul fiscal (Legea nr. 571/2003), la art. 135, nu are decât două aliniate:
 Art. 135 Faptul generator şi exigibilitatea pentru achiziţii intracomunitare de bunuri
„(1) În cazul unei achiziții intracomunitare de bunuri, faptul generator intervine la data la care ar interveni faptul generator pentru livrări de bunuri similare, în statul membru în care se face achiziția.
 (2) În cazul unei achiziții intracomunitare de bunuri, exigibilitatea taxei intervine la data emiterii facturii prevăzute în legislaţia altui stat membru la articolul echivalent art. 155 alin. (14) sau, după caz, la data emiterii autofacturii prevăzute la art. 155 alin. (8) ori în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator, dacă nu a fost emisă nicio factură/autofactură până la data respectivă.”

Aliniatul (4) al art. 135 din Codul fiscal nu există.

Cele 5 aliniate ale art 233^1 nu sunt corelate. Aliniatele (1), (2) şi (5) vorbesc despre accize, cititorul fiind indus în eroare că aliniatele (3) şi (4) sunt proceduri tot pentru accize. Pentru aliniatele (3) şi (4) este necesară o lărgire de obiectiv în sensul în care sunt precizate toate impozitele şi taxele, nu numai accizele de la aliniatul (1).