Dispozitivul deciziei 888A/2014:

“In temeiul disp. Art. 33 alin 1 si 3 din Legea nr. 656/2002 modificata rap la art. 112 alin. 1 lit. e si art. 112 alin 6 din CP dispune confiscarea urmatoarelor bunuri:

- imobilul teren intravilan în suprafaţă de 3000 mp situat în Bucureşti, sector 1, strada Garlei, nr. 1B, identificat cu nr. cadastral 217469 înscris în CF a municipiului Bucureşti, sector 1 cu nr. 217469 şi a construcţiilor aferente înscrise în aceeaşi carte funciară sub nr. cadastral 217469/C1 (nr. CF vechi 62454, nr. cadastral vechi 4441/2) care vor trece în patrimoniul statului liber de orice sarcini.”

Regimul juridic: imobil în proprietate 100% a SC Grivco SA conform Extras de Carte Funciară nr. 217469 pentru teren şi 217469 – C1 pentru construcţie. Prin decizie, confiscarea produce efecte patrimoniale pentru proprietar şi afectează interesele creditorilor şi acţionarilor care nu au fost parte în dosar. Parţi afectate de decizie după cum urmează:
ICA SA cu patrimoniul acţiuni la Bioprod SA
Bioprod SA cu patrimoniul drept de folosinţă teren aportat de la ICA SA
Grivco SA cu patrimoniul clădire
Acţionari la Grivco SA
Creditori care au imobilul Turn în garanţie

Afectarea interesului minoritar fără compensare este eroare. Prin decizie, confiscarea produce efecte patrimoniale pentru persoane ce sunt acţionari ai proprietarului (persoane ce sunt afectate prin diminuarea valorii acţiunilor subscrise la societatea proprietară), din care niciunul nu a avut calitate procesuală în dosar. Aplicarea confiscării speciale asupra unui patrimoniu ai cărui beneficiari nu au fost chemaţi să-şi susţină cauza are ca efect prejudicierea intereselor persoanelor. Valoare confiscată la nivelul anului 2008 era 18.900.000 Euro.  Valoarea pentru asociaţii majoritari cu capital de 76,5% este de 14.459.500 Euro.  Prin confiscare asociaţii minoritari, adică 23,5% din acţiunile Grivco SA pierd o valoare de 4.441.500 Euro pentru clădire. Drepturile acţionarilor minoritari sunt afectate de confiscarea fără plata unei valori juste.

Tranzacţii prescrise pentru care nu există fapte penale.  În 16.07.1991 s-a înfiintat Bioprod SRL prin aport.  La pagina 53 a deciziei 888A/2014 instanţa a reţinut că „Prin Hotărârea numărul 2270/19.07.1991, Consiliul de Administraţie al I.C.A. a decis, fără a avea acordul în acest sens al Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, înfiinţarea SC”Bioprod”SRL Bucureşti - având un capital social de 20.000 USD” iar „În luna iulie 1992 Consiliul de Administraţie al I.C.A. a aprobat participarea la capitalul social a SC”Grupul Industrial Voiculescu şi Compania (GRIVCO) SRL Bucureşti”  Rezultă că reprezentanţii MAA au aprobat înfiinţarea Bioprod, deci nu se poate contesta înfiintarea acesteia, ca fiind faptă penală.

La pagina 54 a deciziei 888A/2014 instanţa mai reţine că „în cursul anului 1993, acţionarii SC”Bioprod”SRL Bucureşti au decis majorarea capitalului social la 600.000 USD prin aporturi în numerar şi în natură... În 21.10.1993 s-a contribuit dreptul de folosinţă pentru 6.130 mp teren evaluat la 60.000 USD pentru ICA SA.  Expertiza evaluatorie Balaci/Caragea spune ca evaluarea dreptului de proprietate pentru 6.130 mp ar fi fost echivalentul a 10,47 $/mp.   Aceasta evaluare nu apare contestată de DNA ca fiind subevaluată şi la pagina 40 a raportului de constatare specialistul DNA spune: „Se constată faptul că valoarea dreptului de folosinţă a ternului ICA la capitalul social al SC Bioprod SA a fost stabilită în preţuri prevăzute de HG 834/1991 cu actualizare în funcţie de cursul valutar al USD valabil la data de 20.09.1993.  Precizăm faptul că la data de 20.09.1993, terenurile nu erau înregistrate în evidenţa contabilă a ICA întrucât ICA in calitate de instituţie nu avea titlu de proprietate asupra acestora ci numai drept de folosinţă, terenurile fiind proprietate de stat şi făcând parte din patrimoniul public al statului.” Specialistul DNA arată că dreptul de uz a fost evaluat la valoarea de piaţă.

Instanţa reţine că „cedarea dreptului de folosinţă asupra suprafeţei de 6.130 mp teren, respectiv suprafaţa de teren ce aparţinea ICA şi pe care erau construite imobilele SC”Bioprod”SA Bucureşti a fost realizată la acel moment cu încălcarea dispoziţiilor art. 1 şi art. 2 din HG. 1228/1990, ce permiteau doar concesionarea terenurilor cu aprobarea şi sub controlul Guvernului, asemenea aprobări neexistand. Controlul de legalitate asupra acestei încălcări aparţinea Tribunalului Bucureşti, care însă nu l-a contestat, rămânând definitiv.

De la aceste constatări instanţa a concluzionat că toate evenimentele până la data privatizării ar fi supuse judecăţii şi a dispus retroactiv până în 1991, adică pentru 23 de ani pentru Hotărâre şi pentru 21 de ani pentru aportul dreptului de folosinţă a terenului, depăşind toate termenele de prescripţie legale.

Presupunând că cele două încălcări ale dispoziţiilor legale fac parte din motivarea confiscării speciale asupra clădirii TURN, considerăm că instanţa a încălcat principiul ne bis in idem, cu încălcarea jurisprudenţei europene, a art 267 TFUE, respectiv a art 148 alin 2 din Constituţie.  (Deciziile recente ale CJUE ex. C‑617/10 Fransson)

Bioprod SA este o entitate separată la data privatizării înfiinţată conform Legii Societăţilor Comerciale 31/1990 încă din 1991 şi în baza art 41 alin (1) „Societatea comercială este persoana juridică de la data înmatriculării în registrul comertului.”  Acţionarii acestei societăţi au hotărât majorarea capitalului social prin aport în natură.  În baza art 65 alin (1) Legea 31/1990 - In lipsă de stipulaţie contrară, bunurile constituite ca aport în societate devin proprietatea acesteia din momentul înmatricularii ei în registrul comerţului, acestea fiind documente justificative legale care înregistrează patrimoniul.  În baza art 62 alin (1)  Opoziţia se face în termen de 30 de zile de la data publicării hotărârii asociaţilor sau a actului adiţional modificator... Avem o decizie definitivă a Tribunalului Bucureşti care spune că aportul a fost constituit şi nu a fost contestat în baza Legii speciale 31/1990, apoi CA Bucureşti confiscă un bun legal primit ca aport, pentru o infracţiune care nu exista la data aportului.  Ne aflăm în faţa autorităţii de lucru judecat deoarece atacarea de către instanţa penală este în primul rând prescrisă, apoi încalcă Legea Specială 31/1990.

Un alt aspect important este cel legat de titlul de proprietate al clădirii, dacă acesta a fost contestat în instanţă, sau dacă uzul acesteia a fost contestat.  Pentru Grivco SA se aplică art. 41 alin (1), art 62 alin (1) şi art 65 alin (1) din Legea 31/1990. Din punct de vedere comercial, faţă de Grivco SA, care nu a putut să-şi apere drepturile în instanţă, decizia 888/A/2014 nu este opozabilă nici cu privire la dreptul asupra clădirii, nici cu privire asupra fructelor uzului.

Instanţa încalcă termenii de prescripţie. Instanţa ignoră principiile economice de care alte legi ţin seamă şi judecă realitatea eronat.  Bioprod a primit un aport conform Legii 31/1990, care nu a fost contestat, în termen nici civil, nici penal.  După 23 de ani (1991), 21 de ani (1993), 15 ani (1999), modificarea situaţiei juridice a unor tranzacţii afectează percepţia despre o economie, nu numai a celor implicaţi, ci a masei largi de investitori care judecă principiile comerciale ale României.  Nu poţi să vii după atâţia ani şi să acuzi penal că aportul a fost subevaluat.  El nu mai este de drept al ICA SA şi statul nu poate avea alte drepturi decât cele pe care legea le permite. Eroarea de fond a acestei cauze este includerea unor tranzacţii de aport de la ICA SA la Bioprod SA, care sunt prescrise ca fapte penale, pentru care instanţa nu poate dispune.

În anul 1993 nu s-a comis nici o faptă care să aibe legătură cu învinuirea pentru privatizarea din 2003.  Instanţa condamnă pe inculpat la pedeapsa de 10 ani închisoare. Orice acţiune penală este prescrisă, iar dacă ar fi existat fapte acestea pot fi atacate de parchet numai pe latura civilă pentru că Titlul VII Art 154 alin (1) lit c) Cod Penal aplicabil în cauză spune: Termenele de prescripţie a răspunderii penale pentru persoana fizică sunt 8 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani, iar pentru persoana juridică art 148 face trimitere la acelaşi articol 154, deci tot 8 ani.

Presupunând că parchetul a acţionat legal, prescriere era o dată plus jumătate din pedeapsa maximă, adică 12 ani, respectiv 12 ani de la pronunţare din 2014 fiind actele executate înainte de 08.08.2002. Atât aportul terenului pentru care există un drept de uz din 1993, pe care s-a obţinut autorizaţia de construire în 1996, cât şi vânzarea structurii neterminate din 1999 sunt prescrise deci nu pot fi confiscate în baza art 112 alin (1) lit. e) şi alin (6) din Codul penal.

Eroare de evaluare.  Argumentul instanţei este fals în cazul de faţă, pentru că la data HG 577/2002, ICA SA nu mai avea în patrimoniu terenul (drept de folosinţă aportat în 1993), ci acţiunile, care se evaluează complet diferit faţă de imobile. Specialistul DNA nu a analizat corect imaginea fidelă din poziţiile balanţei de verificare, pentru că la data tranzacţiilor de aport în natură de la ICA SA către Bioprod SA (1993) s-au efectuat evaluările legale înregistrându-se în contul 1068 - alte rezerve, ce ulterior (data primirii titlurilor de proprietate) trebuiau reclasificate la contul 101.  Deci la primirea titlurilor de proprietate terenurile si clădirile erau înregistrate corect, urmând ca intrarea contabilă la data titlurilor de proprietate să reducă contul de rezerve şi să crească contul de capital social (cu efect zero în clasa de capitaluri).  Această operaţiune nu a fost executată de ICA SA, dar conturile de capital per ansamblu conţineau înregistrarea contabilă cu evaluarea.  Chiar dacă titlurile de proprietate ale terenului au venit în  2002, dreptul de folosinţă a fost evaluat corect la data tranzacţiilor, fapt recunoscut de specialistul DNA. LEGAL, după data tranzacţiei de aport, nu se mai pot face reevaluări de imobilizări corporale, ci acţiunile se evaluează la valoarea de piaţă, activitate care nu este bine descrisă de HG 577/2002, pentru deţinătorii de acţiuni. In baza Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, şi cu regulamentul pentru aplicarea acesteia, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 704/1993 în vigoare la data privatizării şi OMF nr. 103/1999, (pentru aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţii Economice Europene şi cu Standardele de Contabilitate Internaţionale), cu trimitere la IAS 28, o întreprindere trebuie sa evalueze imobilizarile financiare la data fiecarui bilanţ, dacă exista o dovadă obiectivă că un activ financiar sau un grup de active ar putea fi considerate deteriorate, caz în care trebuie să înregistreze un provizion de depreciere, pentru diminuarea valorii contabile de intrare (adică o ajustare în jos, de reducere a valorii, nu de creştere a ei.  În cazul în care  ICA SA dorea reevaluarea acţiunilor, reevaluarea trebuia făcută pentru activele X, al cărui acţionar era ICA SA.

Erori de procedură.  In urmărirea penală au fost efectuate o expertiză evaluatorie şi un raport de constatare cu supliment, fără participarea acuzaţilor la acea dată, cu posibilitatea contestării permisă de lege. Instanţa penală a comis erori materiale economice care afectează judecata, fiind indusă în eroare de situaţia de fapt prezentată de parchet, care nu a fost corect evaluată în expertize:

Eroarea 1.  Instanţa, la pagina 69 a deciziei explică pe larg dublarea de active.  La verificarea terenurilor şi construcţiilor am constatat că în toate materialele documentare, respectiv situaţia contabilă a ICA SA, documentele de privatizare ADS, calculele ADS, raportul de constatare al specialistului DNA, expertiza contabilă din dosarul ICCJ 7546/1/2009, rechizitoriul din dosarul 84/P/2007, expertizele evaluatorii, dar şi în decizie, autorii acestor materiale nu au detectat o eroare fundamentală, şi anume înregistrarea în evidenţele contabile ale ICA a activelor terenuri şi clădiri DE DOUA ORI:
o dată ca imobilizări corporale (in contul 211 terenuri şi 212 clădiri);
şi o dată ca imobilizări financiare (înregistrate la data aportului dreptului de folosinţă al ICA SA schimbat cu acţiuni la Bioprod SA, cu înregistrarea pasivului în alte rezerve), în contul 262 Titluri de participare

cu consecinţa existenţei unei dublării ca eroare fundamentală în calculul valorii la momentul privatizării SC ICA SA, prin licitaţie de acţiuni a ADS, eroare care s-a transmis şi în actele de urmărire penală. 

Eroarea 2.   Eroarea contabilă a dublării de active NEDEDECTATĂ, a dus la construirea unui prejudiciu nereal şi a condus la erori de judecată bazate pe ipoteze de lucru greşite, pentru care s-au cerut evaluări greşite activelor ICA SA.  Raţionamentul economic este construit greşit, obiectivele solicitate fiind construite pe ipoteze false, având lipsă realitatea de fapt. Ca urmare, PENTRU CONTUL 211 TEREN NU TREBUIA SĂ SE FACĂ REEVALUARE PENTRU CĂ ACESTE VALORI NU MAI EXISTĂ REFLECTATE ÎN BILANŢ, SC ICA SA ÎNREGISTRÂNDU-LE GREŞIT, SPECIALISTUL DNA EVALUÂNDU-LE GREŞIT, JUDECĂTORII AVÂND O INFORMARE GREŞITĂ, CU ÎNCĂLCAREA PREVEDERILOR CODULUI CIVIL DE LA ART 703 ŞI URMĂTOARELE (517 pt vechiul cod covil) ÎNREGISTRÂNDU-SE O EROARE JUDICIARĂ.

Eroarea 3.  SC ICA SA, la data privatizării nu mai deţinea terenuri în patrimoniu, ci acţiuni.  Bioprod SA a primit ca aport în natură, în 1993 drepturile de folosinţă format din teren, pentru care ICA SA a primit acţiuni, iar ceilalţi acţionari ai Bioprod SA au contribuit în numerar.

Din momentul aducerii ca aport la capitalul social al Bioprod a drepturilor de uz pentru terenuri şi clădiri, ICA nu mai deţinea aceste drepturi, ci 40% din beneficiile sau pierderile Bioprod SA.  Eroarea a fost comisă cu privire la tipurile de active pentru care s-au folosit metode eronate de evaluare, în expertize şi rapoartele de constatare respectiv:
Nuda proprietate a terenurilor şi construcţiilor cu valoare aproape zero în patrimoniul ICA SA
Dreptul de uz (folosinţă) a terenurilor şi clădirilor aparţine Bioprod SA cu valoare zero în patrimoniul ICA SA
Patrimoniul ICA se compune din acţiuni pentru care ICA SA a adus aport dreptul de folosinţă al terenurilor şi clădirilor