ICA- RADIOGRAFIA UNUI PREJUDICIU FABRICAT. Erori ale instanţei


Esti pe pagina:
  • Acasa
  • Articole
  • ICA- RADIOGRAFIA UNUI PREJUDICIU FABRICAT. Erori ale instanţei

ICA- RADIOGRAFIA UNUI PREJUDICIU FABRICAT. Erori ale instanţei

Postat in categoria Contabilitate

În calitate de expert contabil, sunt angajat să dezluşesc probe şi să analizez realitatea celor prezentate.  De multe ori mă văd nevoit să exprim opinii în care sunt condamnaţi oameni.  Este o realitate.  Dar sunt şi cazuri în care construcţia probelor, strategia de apărare neadecvată sau de învinuire incorectă sunt demontate piesă cu piesă de expert cu analiza unor piese reale şi a altora inventate sau aplicate greşit.  Expertiza nu este decât o altă probă în dosar, deci până la urmă judecătorul se bazează pe faptele prezentate în dosar.  Atunci când un procuror întrece nişte limite şi încalcă deontologia, decizia judecătorului nu se mai poate baza pe fapte ca fiind reale.

~~Problema majoră pe care România o are încă de rezolvat în adoptarea principiilor de interpretare statuate în jurisprudenţa CJUE, ţine de calitatea hotărârilor şi modul în care este interpretată şi aplicată legea, în procesul penal cu implicaţii economice financiare, contabile şi fiscale şi ţine de calitatea actului de justiţie, care este o reflecţie a nivelului de pregătire al judecătorilor. Există o strictă dependenţă între rezultatele calitative şi pregătirea tehnică a judecătorului.  Identificarea nevoilor de pregătire şi perfecţionare profesională a judecătorilor, trebuie să satisfacă actul de justiţie pentru ca judecătorul să nu fie incompetent din punct de vedere al pregătirii tehnice de specialitate economică, financiară, contabilă sau fiscală să nu afecteze imaginea justiţiei prin actele profesionale.

Puterile încredinţate judecătorilor sunt circumscrise dispoziţiilor legale.  Ca urmare procesul penal pentru infracţiuni economice trebuie să fie structurat nu numai din punct de vedere al Codului penal şi Codului de procedură penală aşa cum de obicei este strategic pregătit de Parchet, ci trebuie să evalueze proceduri şi concepte economice uneori cu interpretări în contabilitate diferite de fiscalitate.  Vorbind din punctul de vedere al utilizatorilor sistemului juridic, contribuabilul are dreptul la o audiere corectă şi publică, imparţială şi independentă. Măsurile de siguranţă care sunt luate pentru persoanele judecate se bazează pe îndatoririle judecătorilor - independenţă şi imparţialitate. Fiecare judecător în parte ar trebui să facă totul pentru a susţine independenţa juridică completată de condiţia imparţialităţii, care este esenţială pentru credibilitatea sistemului juridic.

O realitate cruntă a pregătirii economice a judecătorilor, care judecă cauzele penale ale activităţilor comerciale, este Competenţa, la baza pregătirii judecătorului care este la baza principiului specializării judecătorilor, care a fost cuprins în lege pe baza unei planificări orientate în raport de cerinţele de flexibilitate ale sistemului judiciar. Imparţialitatea conform unei abordări subiective:

·         ia în considerare convingerile unui anume judecător şi conform unui test obiectiv,

·         oferă garanţii suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată ce duce la incompetenţă tehnică

·         asigură că pregătirea profesională este vizibilă în îndeplinirea îndatoririlor pentru îndeplinirea funcţiilor, cu respectul cuvenit principiului tratamentului egal al părţilor,

·         evită ideile preconcepute sau discriminările,

·         păstreaza echilibrul între părţi şi

·         asigură că fiecare parte este audiată în mod corect.

Imparţialitate înseamnă şi cunoaştere.  Compatibilitate înseamnă şi integritate.  A recunoaşte că nu ai competenţa profesională să judeci o cauză comercială complexă nu este o ruşine, ci o lipsă de pregătire.  In continuare voi exemplifica aceste carenţe.

Dacă CSM ar fi pus în faţa unei situaţii grave de manipulare cu doi judecători cu poziţii diametral opuse şi DNA, care l-a eliminat pe unul şi l-a influenţat pe celălalt, am o nedumerire.  Dacă judecătorul AA, a fost eliminat pentru că exista pericolul să achite deoarece s-a exprimat într-un cerc de prieteni că DNA nu a finalizat o cauză corect (o acuzaţie gravă), fiind apoi arestat (o altă situaţie gravă) şi judecătorul BB a acceptat cauza finalizând-o cu condamnări, pe baza unor erori grave, cum va reacţiona CSM, dacă se dovedeşte că DNA a manipulat sentinţa (o situaţie şi mai gravă), dar a comis şi erori grave în faza de urmărire penală, abuzând de drepturi şi prezentând fapte nereale?

Într-o ţară democratică reclamarea abuzurilor necesită efectuarea TRANSPARENT a unui un control de legalitate din partea CSM, în baza art 21 alin (6) din Regulamentul CSM pentru încălcări ale drepturilor, asupra măsurilor şi procedurilor pe care instituţia justiţiei le-a făcut:

„iau măsuri pentru soluţionarea sesizărilor primite de la justiţiabili sau de la alte persoane privind conduita necorespunzătoare a judecătorilor şi procurorilor, după verificarea prealabilă a acestora de către Inspecţia judiciară;”

 

Erori ale instanţei în Dosarul ICA

In cauză a fost efectuată expertiza contabilă şi expertiză evaluatorie, pentru faza de urmărire penală fiind efectuate o expertiză evaluatorie şi un raport de constatare, fără participarea acuzaţilor la acea dată. Instanţa penală a comis erori materiale economice care afectează judecata, fiind indusă în eroare de situaţia de fapt prezentată de parchet, care nu a fost corect evaluată în expertize:

In baza art 100 alin 4 lit b) instanţa a respins probele esenţiale cerute de:
Sin Gheorghe la pagina 46 -expertiză tehnică judiciară specialitatea contabilitatea întreprinderilor, având ca obiective stabilirea bunurilor din patrimoniu ICA SA, cu evidenţierea distinctă a bunurilor proprietatea ICA SA şi a bunurilor proprietatea statului român şi stabilirea valorii pachetului de acţiuni deţinute de ADS la SC ICA SA, cu excluderea din activul societăţii a bunurilor aparţinând domeniului public la data de 17.07.2003.
Sandu Jean Cătălin la pagina 47 - refacerea expertizei tehnico-judiciare efectuată în cauză de către expertul E.B.. şi de către expert M.P., în cursul urmăririi penale.
Voiculescu Dan la pagina 51 - expertiză contabilă, având ca unic obiectiv: determinarea valorii acţiunilor pe baza metodei de evaluare stabilită prin De ce erau necesare expertizele cerute?  Pentru că lipsa lor încalcă raportul de expertiză contabilă.
Marinescu Grigore şi Petre Alexandru la pagina 52 cererile de suplimentare a probatoriilor prin efectuarea unor noi expertize tehnico ştiinţifice şi contabile, având ca obiect evaluarea activelor şi a pachetului de acţiuni al ICA SA la momentul privatizării.

Eroarea 1.  Instanţa, la pagina 69 a deciziei explică pe larg dublarea de active.  La verificarea terenurilor şi construcţiilor am constatat că în toate materialele documentare, autorii acestor materiale nu au detectat o eroare fundamentală, şi anume înregistrarea în evidenţele contabile ale ICA a activelor terenuri şi clădiri DE DOUĂ ORI:
o dată ca imobilizări corporale (in contul 211 terenuri şi 212 clădiri);
şi o dată ca imobilizări financiare (înregistrate la data aportului dreptului de folosinţă al ICA SA schimbat cu acţiuni la Bioprod SA, cu înregistrarea pasivului în alte rezerve), în contul 262 titluri de participare

cu consecinţa existenţei unei dublării ca eroare fundamentală în calculul valorii la momentul privatizării SC ICA SA, prin licitaţie de acţiuni a ADS, eroare care s-a transmis şi în actele de urmărire penală. 

Eroarea 2.  Fără a lua în calcul eroarea 1, instanţa încalcă termenii de prescripţie. Aşa cum reiese din concluziile specialistului DNA, societatea a primit la data aporturilor drepturilor de folosinţă o compensaţie calculată de expertize evaluatorii pe baza normelor în vigoare la data evaluării, pentru acestea, la valoare „stabilită în preţuri prevăzute de HG 834/1991 şi HG 500/1994 cu actualizare în funcţie de cursul valutar al USD,” o contraprestaţie echivalentă istorică, valoare NECONTESTATĂ de specialistul DNA. Aceste valori se regăseau în contul 262 Titluri de participare.  In mod normal valoarea pentru nuda proprietate era aproape de zero şi nu trebuia să se regăsească în contabilitate o valoare de drept întreg în conturile 211/212.

În anul 1993 nu s-a comis nici o faptă care să aibe legătură cu învinuirea pentru privatizarea din 2003.  Instanţa: În temeiul disp. 29 alin. 1 lit. b) şi lit. c) din Legea 656/2002, modificată, cu aplicarea art. 35 alin 1 din Cp cu aplicarea art. 5 C.pen condamnă pe inculpat la pedeapsa de 10 ani închisoare. Orice acţiune penală este prescrisă, iar dacă ar fi existat fapte acestea pot fi atacate de parchet numai pe latura civilă pentru că Titlul VII Art 154 alin (1) lit c) Cod Penal aplicabil în cauză spune: Termenele de prescripţie a răspunderii penale pentru persoana fizică sunt 8 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani, iar pentru persoana juridică art 148 face trimitere la acelaşi articol 154, deci tot 8 ani.

Presupunând că parchetul a acţionat legal, prescriere era o dată plus jumătate din pedeapsa maximă, adică 12 ani, respectiv 12 ani de la pronunţare din 2014 fiind actele executate înainte de 2002. Atât aportul terenului pentru care există un drept de uz din 1993, pe care s-a obţinut autorizaţia de construire în 1996, cât şi vânzarea structurii neterminate din 1999 sunt prescrise deci nu pot fi confiscate în baza art 112 alin (1) lit. e) şi alin (6) din Codul penal.

Eroarea 3.  Instanţa ignoră principiile economice de care alte legi ţin seamă şi judecă realitatea eronat la care, coroborat cu termenii de prescripţie, a aplicat confiscarea specială comentată separat într-un articol special Imobilul TURN. Afectarea interesului minoritar fără compensare este eroare. Prin decizie, confiscarea produce efecte patrimoniale pentru persoane ce sunt acţionari ai proprietarului (persoane ce sunt afectate prin diminuarea valorii acţiunilor subscrise la societatea proprietară), din care niciunul nu a avut calitate procesuală în dosar. Aplicarea confiscării speciale asupra unui patrimoniu ai cărui beneficiari nu au fost chemaţi să-şi susţină cauza are ca efect prejudicierea intereselor persoanelor. Valoare confiscată la nivelul anului 2008 era 18.900.000 Euro.  Valoarea pentru asociaţii majoritari cu capital de 76,5% este de 14.459.500 Euro.  Prin confiscare asociaţii minoritari, adică 23,5% din acţiunile Grivco SA pierd o valoare de 4.441.500 Euro pentru clădire. Drepturile acţionarilor minoritari sunt afectate de confiscarea fără plata unei valori juste.

Eroarea 4. Instanţa comite o eroare contabilă fundamentală care denotă lipsa cunoştinţelor în acest domeniu. În contabilitate există o ecuaţie de bază care este interpretată eronat de instanţă:

ACTIVE = PASIVE (Datorii/obligaţii  + Capitaluri proprii) sau

Active          –      Datorii/obligaţii     =      Capitaluri proprii

Capitalurile proprii în cazul ICA SA includ 9.947.862 de acţiuni deţinute la SC Compania de Cercetări Aplicative şi Investiţii SA (fostă SC ICA SA) de Voiculescu Camelia şi 9.947.861 acţiuni deţinute de Voiculescu Corina, pentru care deja s-a încasat contravaloarea în numerar de către SC ICA SA la data măririi de capital. In matematică semnul egal înseamnă că un braţ al ecuaţiei trebuie să fie egal cu celălalt brat, care în contabilitate se transpune cu formula de bază ACTIVE = PASIVE.  Capitalurile proprii sunt PASIVE şi nu le poţi confisca valoarea istorică de la data măririi de capital. Eroarea instanţei este o dublare a confiscărilor, pentru că instanţa a solicitat şi confiscarea activelor individualizate ale SC ICA SA şi confiscarea capitalurilor proprii (valorii istorice pentru acţiuni, adică contravaloarea majorării de capital), fără să realizeze că Voiculescu Camelia şi Corina nici nu au dat, nici nu au primit această valoare, ci au primit acţiunile din ecuaţia de mai sus. Lor li se poate confisca acţiunile nu valoarea lor ISTORICĂ.  Este de neînteles de ce instanţa nu a adus părţile la situaţia anterioară anulând tranzacţia (inclusiv cu plata pentru acţiunile cumpărate).

Sumele de 2.984.358,3 lei reprezentând contravaloarea a 9.947.861 de acţiuni pentru Voiculescu Camelia şi 2.984.358,6 lei reprezentând contravaloarea a 9.947.862 de acţiuni pentru Voiculescu Corina nu pot fi imputate acestora pentru că prin donaţie nu au primit aceste sume, ci acţiuni cu valoare istorică la data majorărilor respective. Prin acţiunea de confiscare statul s-a îndestulat cu valoarea activelor.  Valoarea pentru acţiuni a fost primită de ICA SA şi se poate lua numai de la ICA  SA.  Voiculescu Camelia şi Voiculescu Corina au răspundere numai pentru viitor în cazul în care ar fi comis o infracţiune de capital şi numai pentru dividendele CCAI SA nu şi pentru valoarea acţiunilor primite, împotriva lor putându-se îndrepta statul numai pentru beneficii ulterioare declarării dividendelor anuale.  Conceptul de acţiune reprezintă valoarea activului net. Dacă se confiscă activul este ilogic să confişti încă o dată valoarea activului net.