Familie, afacere, proprietate


Esti pe pagina:

Familie, afacere, proprietate

Postat in categoria Credinta

Familie, afacere, proprietate

 

Studierea şi înţelegerea pieţei sunt două aspecte foarte importante în cunoaşterea afacerii proprii. În Pilde 22:29, Solomon laudă experienţa şi cunoaşterea unui anumit domeniu, ele reprezentând un bun personal de mare preţ: “Dacă vezi un om iscusit în lucrul lui, acela poate sta lângă împăraţi.”

De altfel, Scriptura acordă o atenţie considerabilă acestui concept; învăţătura biblică pune accent pe o abordare profesionistă a unei anumite sarcini. Faptul că îţi cunoşti afacerea se reflectă în atitudinea ta faţă de muncă, descrisă în Biblie ca fiind “lucrarea lui (sau pentru) Dumnezeu”, pe care o faci atunci când duci la îndeplinire o sarcină. Acest concept ne îndrumă către conceptul slujirii; cel care doreşte să conducă trebuie să fie cel care este de folos altora, pentru că doar atunci când serveşti îţi cunoşti cu adevărat afacerea. Principiile de bază ale succesului sunt simple, doar circumstanţele sunt adesea dificile. Pentru ca o afacere să fie de succes avem nevoie de o conducere pentru a o putea pune pe picioare. Cei care critică afacerea pot constitui fie o problemă în sine, fie soluţia respectivei probleme. Trebuie să descoperi ceea ce doresc, să le ceri să te susţină şi să aplici o soluţie pentru a putea fi competitiv şi viabil. Trebuie să descoperi ce poţi face şi apoi să faci acel lucru foarte bine. Nu trebuie să îţi asumi tu succesul, în mod individual. În mersul unei afaceri, poţi obţine mai mult dacă îi laşi pe alţii să utilizeze ideile tale. Lansează o idee, lasă-i pe ceilalţi să şi-o însuşească şi lasă-i să pună la treabă aceea idee. Ascultă-i pe oameni, determină-i să te susţină şi construieşte pe cunoaştere şi înţelegere.

 

Trecerea de la informal la formal este necesara atunci cand oamenii au dificultati in a comunica sau in a planifica – pentru ca un anumit grad de formalizare ajuta la confruntarea problemelor senzitive, la rezolvarea diferentelor si la convergenta ţintelor.  De multe ori in afacerile de familie este nevoie de putine structuri de carmuire, compuse si administrate bine pentru a mari gradul de eficienta. Există o motivaţie biblică care trebuie înţeleasă. Noi suntem “oikonomos” (economii, administratorii) vieţii noastre, un dar primit de la Dumnezeu care trebuie manevrat cu grijă (1 Corinteni 4:7). Posesiunile de ordin material ne sunt date pentru a ne bucura de ele în timpul vieţii noastre pământene, dar şi viaţa în sine este un dar de la Dumnezeu. Ni s-a dăruit ceva ce aparţinea lui Dumnezeu şi am fost învăţaţi să ne descurcăm în viaţă după voinţa lui Dumnezeu şi să facem acest lucru cu înţelepciune, înţelegând şi acceptând că El ne-a creat (Coloseni 1:15-18). La naştere am venit pe acest pământ goi, fără să aducem nimic şi atunci când vom muri nu vom lua cu noi nimic din viaţa noastră pământeană. Totuşi, fiecare persoană are aptitudini speciale dăruite de Dumnezeu pentru a ne bucura de-a lungul vieţii. Aceste daruri diferă de la persoană la persoană, după cum diferite sunt şi stilurile şi structurile de administrare (1 Cor. 12:4-7): “Sunt felurite daruri dar acelaşi Duh, sunt felurite slujbe dar este acelaşi Domn, sunt felurite lucrări dar este acelaşi Dumnezeu, care lucrează în toţi. Şi fiecăruia i se dă arătarea Duhului spre folosul altora.”

 

Aşteptările realiste susţinute de un angajament personal ne vor ajuta să mergem mai departe. Mântuitorul ne spune în Luca 12:48: “Dar cine n-a ştiut-o şi a făcut lucruri vrednice de lovituri, va fi bătut cu puţine lovituri. Cui i s-a dat mult i se va cere mult; şi cui i s-a încredinţat mult i se va cere mult.” Trebuie să avem o atitudine adecvată faţă de capacităţile noastre, în special dacă suntem în poziţii de conducere. Conducătorilor atenţi şi credincioşi li se vor da ocazii şi responsabilităţi mai mari. Cu cât mai multe resurse, capacităţi şi înţelegere avem, cu atât mai mare este responsabilitatea de a le folosi adecvat. Nu trebuie să acţionăm aroganţă sau cu ţâfnă, ci cu deschidere, cu iubire şi cu bucurie. O atitudine adecvată începe cu supunere şi pe această cale este dată şi înţelegerea. Chiar şi cel mai mic semn de supunere deschide Porţile Raiului. Dumnezeu nu îţi va dezvălui adevărul Său, până când nu vei respecta ceea ce deja şti: “Dacă vrea cineva să facă voia Lui, va ajunge să cunoască dacă învăţătura este de la Dumnezeu, sau dacă eu vorbesc de la mine” (Ioan 7:17).

 

Lumea afacerilor de familie genereaza un mediu mixt intre familie, afacere si proprietate, cu o incarcatura emotionala care afecteaza indivizii si sistemele in care ei functioneaza, pentru că acestia trebuie sa administreze probleme care intrepatrund afacerile, familia si proprietatea. De obicei aceasta intrepatrundere genereaza conflict, cu puncte de vedere diferite, sustinute cu argumente puternice. Un exemplu poate fi nivelul de dividende pe care il acorda firma. Cei care nu lucreaza in afacere vor dividende cat mai mari. Cei care administreaza afacerea vor fonduri de dezvoltare cat mai mari. Familia are rolul de catalizator pentru a pastra armonie si a pastra o directie clara pentru afacere, dar si o sursa de venit pentru viitor. Eficienta in aceasta situatie se transforma in comunicare si decizie pentru intreaga familie, afacere si grup de proprietari. Reconcilierea in astfel de situatii poate fi dificila si de obicei se folosesc metode precum excludere sau secretomanie, adica unii dintre membrii familiei sau dintre angajaţi sunt tinuti in afara conversatiilor normale despre afaceri. Aici transparenta si legalitatea sunt cele mai importante pentru mentinerea unei imagini pozitive.

 

Un mod gresit folosit de afacerile de familie este acela al nepotismului in care rude care nu merita locul de munca sunt atrasi pe salarii mai mari si catre care sunt distribuite fonduri, cu scopul pastrarii armoniei in familie si mentinerii unei puteri de decizie in contul acelor indivizi, in detrimentul altora mai calificati. Aceste metode de a adresa tensiunile afacerilor de familie au o rezolvare temporara cu intensificare si explozie in timp. Carmuirea efectiva nu elimina aceste tensiuni in familie dar poate actiona ca supape si reduce tensiunile atunci cand clarifica din start cerintele, administrand comunicarea legata de valori ale familiei, tinta si politici. In aceasta situatie, consiliul de administratie trebuie sa gaseasca metode de canalizare a energiilor catre competitie pozitiva pentru binele firmei. 

 

Afacerea de familie, aşa cum este ea descrisă în Biblie, ar trebui să fie o sursă de relaţii armonioase în care grupul conlucrează pentru a rezolva anumite probleme şi pentru a găsi soluţii în lupta noastră de zi cu zi cu viaţa. Familia ar trebui să aibe o viziune comună asupra afacerii şi motive clare pentru a păstra afacerea în familie. Misiunea unei familii este de a promova angajamentul acesteia spre a continua afacerea deţinută de familie iar motivele din spatele acestui angajament ar trebui discutate în reuniunile de familie. O familie care se implică în afaceri ar trebui să înceapă această activitate cu o misiune clară şi anume: de a perpetua familia şi valorile sale, iar afacerea ar trebui să reprezinte exclusiv un instrument care asigură puterea economică pentru a menţine valorile familiei şi a îndeplini idealurile acesteia. Familia ar trebui să discute viziunea care există în spatele afacerii. În Eclesiastul 2:24 descoperim că: "Nu este altă fericire pentru om decât să mănânce şi să bea, şi să-şi înveselească sufletul cu ce este mai bun din agoniseala lui! Dar am văzut că asta vine din mâna lui Dumnezeu".  Acest verset descrie cele mai bune trei lucruri în viaţă care sunt: a mânca, a bea şi a munci. Ecleziastul 3:13 reia aceiaşi temă: "dar şi faptul că un om mănâncă şi bea şi duce un trai bun în mijlocul întregii lui munci, este un dar de la Dumnezeu". Aceste versete sunt importante pentru că ne arată că Dumnezeu ne-a oferit bucuria muncii în vieţile noaste. Aşadar conservarea acestei fericiri printr-o afacere de familie ar trebui să fie forţa catalizatoare a fiecărui tată pentru copiii lui, ca în 2 Cor. 12:14: “nu copiii sunt datori să agonisească pentru părinţii lor ci părinţii pentru copiii lor”. Cea mai de preţ răsplată pentru un proprietar este să pună o afacere pe picioare şi apoi să o transfere generaţiei următoare. Acesta este un concept biblic ce stă la baza unor valori de familie puternice.

 

Biblia ne învaţă că bogăţiile nu sunt inepuizabile şi este nevoie de o conducere adecvată pentru a păstra darurile de la Dumnezeu, aşa cum se menţionează şi în Proverbe 27: 23-27: “Îngrijeşte bine de oile tale, şi ia seama la turmele tale. Căci nici o bogăţie nu ţine o veşnicie, şi nici cununa nu rămâne pe vecie. După ce se ridică fânul, se arată verdeaţa nouă  şi ierburile de pe munţi sunt strânse. Mieii sunt pentru îmbrăcăminte şi ţapii pentru plata ogorului; laptele caprelor ţi-ar ajunge pentru hrana ta, a casei tale, şi pentru întreţinerea slujnicelor tale”. Aspectul important al acestui pasaj din Biblie este acela că ne îndrumă spre a învăţa să fim mereu atenţi la evoluţia afacerii şi la finanţarea acesteia. Banii au fost făcuţi nu pentru a stabili independenţa, puterea sau influenţa, ci pentru a furniza nevoile de bază. Finanţele sunt un flux care vine şi pleacă. Prosperitatea vine atunci când înţelegem că noi depindem de Domnul nostru şi că niciodată nu suntem şefi ci doar servitori. Fluxul de numerar atrage după sine un capital neîntrerupt, o administrare a stocurilor, extinderea creditelor faţă de clienţi şi administrarea conturilor debitoare. Biblia prezintă această etapă şi ne arată că fiecare manager trebuie să fie înţelept şi din când în când să verifice inventarul, conturile, să examineze situaţia actuală şi să decidă dacă totul merge bine sau nu. O planificare adecvată a ciclurilor de afaceri şi strângerea a tot ceea ce avem nevoie (fân, iarbă, plante medicinale) pentru a ţine evidenţa unui inventar bun pentru afacere. (Pentru cei care nu sunt obişnuiţi cu viaţa la ţară, fâneaţa şi iarba sunt depozitate pe timpul iernii iar plantele medicinale sunt folosite în dieta animalelor. La ţară, animalele sunt cele care asigură hrana unei familii.) Prin urmare, afacerea de familie ar trebui să furnizeze cele necesare unei familii.

Afacerea de familie este o poruncă dată de Dumnezeu, după cum se spune şi în 1 Tes. 4:11-12: “Să căutaţi să trăiţi liniştiţi, să vă vedeţi de treburi şi să lucraţi cu mâinile voastre, cum v-am sfătuit. Şi astfel să vă purtaţi cuviincios cu cei de afară, şi să n-aveţi trebuinţă de nimic.” A ne baza pe propriile noastre puteri pentru a ne întreţine familia este o poruncă pentru că toţi avem nevoie să ne bazăm pe Domnul nostru şi să Îi recunoaştem bunătatea. Adevăratul creştin umblă şi munceşte urmând cuvântul lui Dumnezeu. Nu ar trebui să ne lipsească nimic şi ar trebui să-i ajutăm cu inima deschisă pe ceilalţi cărora le lipseşte capacitatea de a se întreţine. În tot ceea ce facem ar trebui să ne abţinem de la a ne lăuda şi ar trebui să ne concentrăm asupra conducerii afacerii fără a face zgomot cu privire la acest lucru.

O cârmuire buna are trei ingrediente fundamentale pentru afacerile de familie: 1. Claritatea drepturilor, rolurilor, raspunderilor membrilor afacerii, familiei si proprietatii; 2. Incurajarea membrilor familiei, angajatilor afacerii si proprietarilor de a actiona responsabil; si 3. regularizarea includerii familiei si proprietarilor in discutiile de afaceri.